Untitled
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Cuprins
Ceva pareri 3
Istoria recenta a electronicii (2) 4
Din istoria telecomunicatiilor (2) 6
Mentenanta predictiva a echipamentelor
electronice si a instalatiilor electrice 10
Camere de mare viteza 15
Contactoare statice de curent continuu (2) 17
Semnale si perturbatii (2)
18
Incalzirea inductiva 20
Competenta si performanta infomationala in
organizarea functionala a creierului uman 22
Localizare GPS
22
Amplificator RF 15 Watt FM Broadcast Amplifier 23
Detector de gaz natural
25
Controlul miscarii 26
2
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Ceva pareri
Constatare:
2. “Ramura a tehnicii care se ocupa
Interesul vizitatorilor pentru electro-
cu aplicatiile practice ale fenomenelor
nica este suficient de redus pentru... a
de mai sus, precum si cu constructia,
nu primii din partea lor materiale spre
producerea si utilizarea aparatelor si a
publicare... pacat... asteptam in con-
instalatiilor care functioneaza pe baza
tinuare. Exceptie fac radioamatorii,
acestor fenomene.”
motiv care a dus la dezvoltarea rubricii
de telecomunicatii. Prin natura pasiu-
DICTIONAR ENCICLOPEDIC ROMAN Vol
nii, radioamatorul este un “personaj”
II D-J ACADEMIA REPUBLICII POPULARE
comunicativ.. deci.. asteptam discutii
ROMANE 1964
tehnice.
• “Capitol al Fizicii si al Electrotehni-
Scop:
cii, care studiaza si utilizeaza fenome-
• Nu vrem prezentarea unor colectii
nele legate de miscarea particulelor in
de scheme.
carcate, in particular a electronilor, in
• O descriere de ansamblu nu formea-
vid, in gaze, in masa semiconductoare.
za o imagine care ofera posibilitatea in-
Electronica include o serie de capitole
telegerii mai multor subiecte? Montaje
ca tehnica fenomenelor in vid, tehnica
electronice cu descriere detaliata se
semiconductoarelor, tehnic a frecven-
gasesc pe internet in destule publicatii
telor foarte inalte etc.”
de specialitate si biblioteci.
La cerinta dumneavoastra vor fi pu-
DICTIONAR POLITEHNIC Editura Teh-
blicate materiale ce contin tema si for-
nica Bucuresti 1967
ma dorita. Asteptam…
1. “Ramura a stiintei care se ocupa
Amintim :
cu studiul fenomenelor legate de mis-
Definitia cuvantului “electronica”:
carea electronilor si a ionilor in corpuri
sau in campuri electrice si magnetice”.
1. “Stiinta care are ca obiect studiul
fenomenelor legate de miscare in dife-
rite medii (vid, gaz, semiconductoare,
2. “Ramura a tehnicii care se ocupa
supraconductoare... etc.) a particule-
cu tehnologia constructiei, studiul dis-
lor incarcate electric (electroni, ioni),
pozitivelor si aparatelor care functio-
de interactiunea dintre ele de produce-
neaza pe baza fenomenelor electroni-
rea si de emisiunea acestora.”
cii.”
3
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Istoria recenta a electronicii (2)
(continuare din numarul anterior)
tranzistorul MOS (pana in anii ’80, timp
de 20 de ani, au fost la moda tranzistoa-
rele bipolare).
Daca primele circuite integrate con-
tineau 10-20 de componente, in prezent
se pot integra de ordinul milioanelor.
Acest fapt permite obtinerea de circuite
prin proiectarea cu arii de porti logice
sau matrici logice programabile. Evi-
dent circuitele integrate clasice si se-
miconductoarele de putere scazuta au
devenit istorie.
Circuitele integrate cu aplicatii spe-
cifice ASIC (Aplication Specified Integra-
In numarul anterior am prezentat
ted Circuit) si memoriile sunt in prezent
evolutia circuitelor numerice mai pre-
“componentele” electronice utilizate la
cis a microprocesoarelor. O dezvoltare
realizarea montajelor electronice. Elec-
la fel de spectaculoasa au avut circui-
tronica a ajuns in perioada cand raportul
tele integrate liniare, traductoarele
dintre circuitelele numerice si cele ana-
sistemele de afisare, etc. Un traductor
logice tinde spre infinit. Evident acela-
de temperatura si umiditate (produs de
si fenomen are loc si daca sunt luate in
SENSIRION), cu procesor incorporat are
calcul semnalele.
dimensiunea de ordinul milimetrilor.
Aceasta pe departe nu inseamna ca
Neputand merge cu prezentarea in
circuitele analogice pot fi practic elimi-
paralel am ales circuitele numerice,
nate. Ideea ar fi gresit inteleasa. Pentru
acestea regasindu-se aproape in ma-
a avea un sens prelucrarea semnalu-
joritatea echipamentelor electronice.
lui numeric acesta trebuie sa ne spuna
In progresul rapid al electronicii rolul
“ceva”. Daca informatia ce urmeaza
esential apartine densitatii de integra-
prelucrata vine dintr-un mediu exterior
re, adica laturii de Electronica-Fizica.
avem nevoie de o interfata.
Nu se integreaza tubul electronic sau
Majoritatea semnalelor electrice care
tranzistorul cu germaniu, dar putem
provin din mediu extern sunt de natura
considera ca baza tot poarta logica, nu
continua. In ultima instanta informatia
in structura RTL sau DTL, ci realizata cu
reprezinta valori ale unor marimi fizice
4
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
sau indicatori calculati prin intermediul
liniara si cu un raport semnal - zgomot
acestora. Conversia semnalelor din for-
cat mai ridicat. Aici intervin amplifica-
ma analogica in numerica este proble-
toarele operationale, respectiv circui-
ma convertoarelor analog-digitale. Aici
tele integrate liniare.
(si aici) se regaseste rolul circuitelor in-
Electronistul stie acest lucru, preci-
tegrate liniare.
zarea vrea sa arate ca circuitele inte-
Semnalul a carui conversie urmeaza
grate liniare au viitor pe piata.
facuta trebuie sa aiba un nivel corespun-
Va fi prezentata si tehnologia de mi-
zator de tensiune. Aceasta implica cir-
niaturizare a circuitelor ce sta la baza
cuite de amplificare sau atenuare. Ate-
spectaculoasei dezvoltari a electronicii,
nuatoarele fiind relativ simple (se poate
adica numarul enorm (pentru actuala
rezolva prin transformare), nu este obli-
perioada) de componente integrabile pe
gatoriu sa necesite circuite integrate li-
arie data.
niare. In schimb daca semnalul este de
nivel scazut (semnale radio,traductoare
de presiune, etc), are ordinul microvol-
Infoelectronica
infoelectronica@gmail.com
tilor, amplificarea trebuie sa fie mare,
5
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Din istoria telecomunicatiilor (2)
(continuare din numarul anterior)
cablu din cupru si 130 000 de stalpi.
In anul 1885 a fost adoptat regula-
mentul Telegrafic la conferinta de la
Berlin, care prevedea articole referi-
toare la durata convorbirilor telefonice,
taxele, etc. In S.U.A., Anglia, Franta,
ulterior si alte tari au inceput sa reali-
zeze linii telefonice.
Anul 1886 a fost cel in care sa rea-
lizat linia telefonica Paris-Bruxelles, ce
reprezenta si prima linie telefonica in-
tre doua tari vecine.
Unele informatii spun ca in Transilva-
nia au fost realizate primele linii tele-
fonice din Romania (1881-1882). Prima
linie telefonica din Bucuresti a fost re-
alizata in 1883 intre magazinul si tipo-
grafia “Sosec”, iar in anul urmator, intre
Posta centrala si Ministerul de Interne.
In plansa 1 se poate vedea reteaua
telegrafica existenta in Romania.
Telegrafia fara fir constituie un mod
de transmitere a informatiei la distan-
Tot in anul 1876 (an in care a fost
ta, aceasta forma de comunicare a avut
brevetata inventia telefonului) a avut
consecinte puternice asupra societatii
loc prima convorbire telefonica, la 10
omenesti.
martie in orasul Boston (S.U.A.). Mesa-
jul transmis a fost: “Watson come here,
Faptul ca descarcarile electrice au
I want you!” (Watson vino incoace, am
aspectul unor oscilatii a fost remarcat
nevoie de tine!).
de fizicianul american Jozeph Henry,
inca din anul anul 1842.
In 1880 au fost infiintate in S.U.A
60000 de telefoane. Pentru a face lega-
Existenta undelor electromagnetice
tura intre coasta de vest si cea de est a
au fost descoperita de fizicianul sco-
Americii a fost nevoie de 14 000 mile de
tian James Clerk Maxwell, fapt care a
6
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Mijloace de telegrafie fara fir existente in tara la data de 31 decembrie 1914
7
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
planşa 1
fost prezentat in lucrarea sa ’’Tratat de
international. Aceasta a dat nastere pri-
electricitate si magnetism’’ in 1873.
mei conferinte internationale, la Berlin,
Primul fizician care a dovedit con-
in 1906, care a stabilit reguli internatio-
cret ca oscilatiile electromagnetice pot
nale privind radiotelegrafia.
produce fenomene electrice la distan-
In anul 1925 la Paris, cand a avut loc
ta, datorita undelor electromagnetice a
conferinta administrativa mondiala,
fost germanul Heinrich Rudolf Hertz. El
sau constituit doua comitete consulta-
este considerat si parintele telegrafiei
tive, pentru telefonie si pentru tele-
fara fir.
grafie, care ulterior sau reunit in 1955
Odata cu dezvoltarea radiocomuni-
cu denumirea de Comitetul Consulta-
catiilor sau impus anumite criterii care
tiv International Telegrafic si Telefonic
prevedeau modul de conlucrare la nivel
(C.C.I.T.T.).
8
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Referitor la cablurile telefonice Uniunea internationala
de telecomunicatii (U.I.T.) prezinta intr-o lucrare, cum ca in
1927 situatia in Europa este:
• 9600 km - Anglia
• 7400 km - Germania
• 1600 km - Elvetia
• 1500 km - Franta
In S.U.A. sistemul telefonic prin retelele de cablu s-a facut mai rapid. Prima linie
telefonica cu cablu transoceanic, sub Atlantic, intre Anglia si S.U.A. (TAT-1), intre loca-
litatile Oban (Scotia) si Clarenville (Terra Nova), a fost pozat in 1956.
Infoelectronica
infoelectronica@gmail.com
9
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Mentenanta predictiva a echipamentelor electronice si a
instalatiilor electrice
De cand radiatia in infrarosu a fost
obiecte emit în aceste lungimi de unde,
descoperita de William Herschel în anul
ele trebuind sa fie, practic, incandes-
1800, este evident ca ceea ce vedem
cente. Fereastra de 3÷5μm (care consti-
cu ochiul liber nu ne poate da nici o
tuie, de altfel, si zona cu cea mai buna
informatie clara referitoare la radiatia
transmisie atmosferica dintre cele trei
de caldura emisa de corpuri, deoarece
mentionate) este potrivita mai ales pen-
energia termica este emisa in spectrul
tru detectarea si observarea obiectelor
infrarosu imperceptibil pentru ochiul
fierbinti (ex: motoare termice, tevi de
uman.
esapament), iar aceea de 8÷14μm pen-
tru obiectele cu temperaturi aflate în
O data cu aparitia si dezvoltarea sis-
jurul valorii de 200°C (ex: cladiri, ve-
temelor electrice si electronice s-a pus
getatie, fiinte umane sau animale).
din ce în ce mai mult problema unor in-
Obiectele în miscare sau oamenii ofera
spectii predictive care sa previna anu-
un contrast termic mult mai bun în do-
mite disfunctionalitati si sa identifice
meniul spectral 8÷14μm, decât cel de
cauzele defectiunilor. Având în vedere
3÷5μm.
ca temperatura joaca un rol important
in functionarea acestor sisteme, am
Echipamentele de termoviziune cap-
ajuns în era actuala ca utilizarea teh-
teaza radiatiile termice emise de obiec-
nicii termografiei în infrarosu sa devina
tele supuse observarii si de mediul pe
utila si in multe cazuri absolut necesa-
care acestea sunt profilate, afisând pe
re. Ca principiu, sitemele de termovi-
un ecran imaginea lor, convertita in vi-
ziune utilizeaza contrastul termic pe
zibil. Ce este mai important, pe langa
care îl prezinta obiectele supuse obser-
imaginea captata, sistemele moderne
varii (tinte) in raport cu mediul în care
de termoviziune ofera o analiza detali-
se afla (fundal), când au o temperatura
ata a hartii de temperaturi si cuantifi-
sau emisivitate ce difera de cea a me-
carea energiei termice, furnizând astfel
diului în cauza.
o informatie clara asupra problemelor
aparute in urma supraincalzirilor si cat
Atmosfera poseda practic trei feres-
de grave sunt. Sistemele de termovi-
tre permeabile radiatiei in infrarosu, in
ziune utilizate actual au ajuns la niste
domeniile spectrale 0.75÷2 μm; 3÷5μm;
performante greu de imaginat chiar si
8÷14μm. Primul domeniu este perme-
in urma cu 10 ani. Acesta este rezulta-
abil prin atmosfera, dar foarte putine
tul cercetarii asidue legate de sistemul
10
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
optic, senzorul in infrarosu si sistemul
Domeniile unde termoviziunea are
de racire (pentru a se asigura o tem-
un rol din ce în ce mai important sunt
peratura de referinta cat mai scazuta).
tot mai multe si mai diversificate:
Sistemele actuale de termoviziune in
infrarosu, numite generic camere de
• Energetica (testare instalatii, tablo-
termoviziune au formele si dimensiuni-
uri de distributie, celule de joasa, me-
le apropiate de camerele video uzuale
die si inalta tensiune, sisteme de bare
si ca facilitate complementara chiar
colectoare, turbine, generatoare, trans-
pot capta si reda si imagini in spectrul
formatoare, bobine de compensare, ca-
vizibil.
bluri, izolatori, contactoare etc.):
Avantajele testarii cu sisteme moder-
ne de termoviziune sunt urmatoarele:
• Termoenergetica (detectare pier-
• permit masuratoarea de la distan-
deri de agent termic, blocaje, izola-
ta, fara contact
tii deficitare si depuneri de reziduuri
la conducte si rezervoare, verificarea
• testarea este nedistructiva pentru
etanseitatii vanelor):
obiectele vizate si poate fi repetata de
cate ori este necesar
• asigura mentenanta predictiva a
echipamentelor, defectele fiind depis-
tate in faza incipienta, inainte de a
• Electronica (depistarea zonelor de
produce pierderi cu costuri mari
supraincalzire a circuitelor, testarea
componentelor si a contactelor):
• inspectia se realizeaza rapid, fara
a scoate instalatia din functiune
11
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
• Electromecanica (depistarea su-
• Rezolutie optica 160 x 120 sau 320 x
praincalzirii bobinajelor cauzate de
240 pixeli fizici, fara integrare soft (re-
suprasarcina sau izolatie defectuoasa,
zolutia optica a unei imagini este data
blocaje sau functionare greoaie la ele-
de numarul de pixeli ce o formeaza; cu
mentele subansamblelor rotative gen
cat numarul de pixeli este mai mare, cu
lagare, rulmenti, axe, transmisii, cau-
atat se va obtine o imagine mai clara,
zate de lubrifiere slaba, dezechilibra-
din care putem extrage mai multa in-
rea sistemelor în miscare etc.)
formatie; numarul de pixeli este dat de
numarul de senzori ce consituie un cip
• Constructii (identificare surse de
FPA (Focal Plan Array); Unii producatori
umezeala, detectare pierderi de caldu-
afiseaza rezolutii de tip 160 x 120 cu
ra, izolatii slabe, testarea instalatiilor
filtru de interpolare. Aceasta rezolutie
încalzire, de ventilatie si de aer condi-
este in realitate una mult mai slaba
tionat, identificarea punctelor slabe ale
(masurarea se face pe rezolutia reala
structurilor, audituri energetice etc.):
a detectorului), cresterea la 160 x 120
realizandu-se prin interpolare digitala
cu metode software sau hardware. Ima-
ginea reala este departe de cea obtinu-
ta cu ajutorul unui senzor cu rezolutia
• Alte domenii: militar, medicina,
fizica de 160 x 120 pixeli.
cercetare, biotehnologie. Practic ter-
• In mod normal, rezolutia de 160 x
moviziunea se aplica oriunde tempe-
120 pixeli fizici acopera o mare parte
ratura ofera o informatie utila asupra
a aplicatiilor de termoviziune, dar sub
functionalitatii, pe baza careia se poa-
aceasta rezolutie imaginea si informa-
te realiza mentenanta predictiva. Ca si
tiile obtinute au caracter empiric, pre-
instrumente performante va propunem
cizia de masurare scazând vizibil cu
camerele de termoviziune de la GUIDE
fiecare pixel (imaginea capata aspect
INFRARED (MobIR M3, MobIR M4 si IR
de mozaic, deorece se realizeaza un
928+), care intrunesc caracteristicile
“zoom” digital, nu unul real obtinut cu
unor sisteme moderne de termoviziune
o lentila optica). În aplicatii speciale
(cu detector tip microbolometru):
(mentenanta cladiri, supraveghere, mo-
nitorizare continua, medicina, inspectii
la distanta, cercetare, biotehnologie)
este necesara o rezolutie de 320 x 240
pixeli fizici (camera IR 928+).
12
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
• Rata de scanare a imaginii in timp
nirea profilelor termice (modelele din
real 50 Hz; reprezinta frecventa cu care
ceeasi clasa ofera doar 3 palete de cu-
sunt afisate imaginile; este un parame-
lori)
tru foarte important la masurarea obiec-
telor în miscare (sau daca operatorul
• Ecran LCD TFT color de inalta re-
este in miscare); de asemenea, rata de
zolutie (afisare în spectru infrarosu si in
scanare are influenta asupra sensibili-
spectru vizibil color cu rezolutie de 640
tatii termice (diferenta de temperatura
x 480 – pentru a vedea si in clar obiec-
minim detectabila între doua puncte);
tul vizat) Memorarea se face simultan,
cu cat rata de scanare este mai mare,
in infrarosu si in vizibil. La modelul IR
cu atat sensibilitatea termica este mai
928+ ecranul este extins la 4” si este
buna si masuratorile sunt mai precise
detasabil, oferind o mobilitate sporita
• Sensibilitate termica foarte buna
• Memorie interna de pana la 600 de
(0.12°C la 30°C / 50Hz la M3si M4,
imagini la modelul MobIR M4 (modele-
respectiv 0.08°C la 30°C / 50Hz la IR
le din ceeasi clasa au memorie interna
928+), aceasta practic este diferenta
pentru doar 100 de imagini)
de temperatura minima detectabila in-
tre doua puncte din imagine captata?
• Posibilitate de adnotari vocale ata-
sate pentru fiecare imagine captata, in
• Aditional la spotul fix (central) ca-
care operatorul poate specifica data,
merele GUIDE INFRARED dispun si de
ora, locul si obiectul vizat, precum si
spot deplasabil direct pe ecranul ca-
alte informatii utile (180 sec. / fisier)
merei (ofera posibilitatea de analiza
sumara direct în teren, fara a conecta
• Designul camerelor M3 si M4 este
camera la calculator). Camera IR 928+
foarte ergonomic, fiind de forma unui
dispune de 4 spoturi deplasabile, fiind
telefon mobil cu clapeta de protectie
posibil de definit 4 arii de interes
(sunt dotate si cu toc de piele pentru
transport la centura), usor de manevrat
• Posibilitate de a face analiza ter-
si de operat cu ele.
mica statistica direct pe camera per-
mitand afisare minim/ maxim/ medie/
• Posibilitate dotare cu trepied pen-
izoterm/ profil linie/ auto-alarma
tru exactitate ridicata a captarii ima-
ginilor sau montare pe suport mobil
• 8 palete de culori, caracteristica
pentru aplicatiile cu monitoarizare con-
importanta pentru distingere cu acura-
tinua
tete a detaliilor termice si pentru defi-
13
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
• Interfata USB si iesire video pentru
Ing. Gabriel Ghioca
afisare pe un monitor. Modelul IR 928+
ARC Brasov S.R.L.
ofera posibilitatea de monitorizare vi-
arc@arc.ro
deo live la o distanta de pana la 750 m
• Software de analiza si raportare
performant, transfer si prelucrare ima-
gini termice, cuantificarea radiatiei de
caldura, vizualizarea temperaturii fie-
carui pixel afisat, comparatii cu imagini
captate anterior, profile termice etc.
14
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Camere de mare viteza
Ce este o camera de mare viteza ?
Camerele de mare viteza sunt ideale
O camera de mare viteza este un in-
pentru aplicatii industriale:
strument de masura ce permite ingine-
• Linii de asamblare
rilor, tehnicienilor si cercetatorilor sa
• Productie
analizeze procese desfasurate intr-un
• Operatiuni de mentenanta
timp foarte scurt. Camera inregistrea-
za o secventa de imagini la viteza foar-
O camera de mare viteza utiizata in
te mare si ostandard inregistreaza la o
activitatea de mentenanta ajuta produ-
rata de numai 30 cadre/secunda, avand
catorii sa-si imbunatateasca eficienta
ca rezultat pierderea celei mai mari
operationala prin reducerea semnifiati-
parti din desfasurarea evenimentelor
va a timpului de stationare al instalati-
foarte rapide.
ilor. Alte aplicatii sunt: diverse activi-
tati sportive, cercetare produse civile
Care sunt avantajele inregistrarii la
si militare.
mare viteza?
Caracteristici speciale
Informatiile obtinute despre actiuni
desfasurate intr-un timp foarte scurt
O camera de mare viteza este con-
sunt extrem de utile dupa analizarea
ceptual total diferita de o camera vi-
lor la viteza mica sau cadru cu cadru.
deo obisnuita, de unde si pretul foarte
Se pot decoperi imperfectiuni in desfa-
mare comparativ cu cele din urma. Ini-
surarea procesului, posibile defecte de
ma camerei este un senzor arie CMOS,
fabricatie, nesincronizari etc.
color sau alb/negru cu o rezolutie ce
poate varia de la 640x480 pixeli pana
la 1280x1024 pixeli. De cele mai mul-
te ori, cresterea in viteza se realizeaza
prin micsorarea dimensiunilor ariei pe
care se preia imaginea.
Exemplu: 1280x1024 pixeli pana la
500 de cadre/secunda, 1280x512 sau
640x480 pana la 2000 de cadre/secun-
da etc.
O caracteristica foarte importanta
este viteza shutter-ului. Daca o came-
ra inregistreaza imagini cu o viteza de
1000 de cadre/secunda, adica o imagi-
15
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
ne la fiecare ms, este posibil, prin ajus-
Memoria interna a camerelor este
tarea corecta a vitezei shutter-ului, sa
foarte importanta deoarece aceasta
se obtina “prinda” imagini ale unor fe-
se poate umple in cateva secunde: de
nomene care s-au desfasurat la o viteza
exemplu la o rezolutie de 640x480 pi-
mai mare corespunzatoare celor 1000
xeli cu o rata de scanare de 1000 de
de cadre/sec.
cadre/secunda o memorie de 3Gb poa-
Exemplu: cu o camera a carei viteza
te memora un eveniment de maxim 13
este stabilita la 1000 de cadre/secunda
secunde. Pentru mai multe informatii
si shutter-ul la 1/10 va putea surprinde
despre camerele de mare viteza va ru-
imagini desfasurate in 0,1ms.
gam sa accesati site-ul Micronix.
Controlul camerei se poate face atat
local, pentru camerele portabile, cat
Ing. Marius Popovici
Micronix Plus S.R.L.
si on-line prin intermediul unui calcu-
office@micronix.ro
lator. O camera de mare viteza poate
avea urmatoarele caracteristici:
• rezolutie imagine 640 x 480 pixeli
• viteza shutter x1, x2, ... x20
• viteza cadre: 1000 cadre/secunda
• trigger: manual sau prin contact de
la distanta
• redare film: x1, x2 etc. cadre/se-
cunda
• interfete: USB, IRIG, Video, Trigger,
Pul IN/OUT, Ethernet
16
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Contactoare statice de curent continuun (2)
(continuare din numerul anterior)
circuitul format de Tp, D1,L1. Dupa pri-
ma inversare a polaritatii tensiunii, dioda
D1 blocheaza oscilatiile urmatoare si con-
densatorul C ramane Incarcat la polarita-
tea initiala (+) (-), schema fiind pregatita
pentru o noua stingere a lui Tp. Dioda D2
este dioda de mers in gol, avand rolul cu-
noscut de element de protectie (la intre-
ruperea lui Is).
In figura de mai sus se prezinta schema
unui contactor static de curent continuu.
Pentru intelegerea functionarii contacto-
rului se considera tiristorul principal Tp in
conductie (deci prin sarcina Rg si Lb trece
curentul de sarcina Ib), iar condensatorul
C incarcat cu polaritatea (+) (-). Pentru
stingerea tiristorului principal se da un
impuls de comanda tiristorului auxiliar
Ts. Condensatorul C se descarca prin Ta
peste tiristorul principal Tp stingandu-l.
In continuare,prin Ta aflat in conductie
condensatorul C se incarca de la sursa
obtinand polaritatea (+)(-). Dupa incarca-
rea lui C, tiristorul Ta se stinge deoarece
In fig. este aratata schema de principiu
curentul prin el se anuleaza. La o noua
a unui contactor static de curent continuu
comanda de conductie a tiristorului Tp,
utilizand un tiristor cu revenire.
care stabileste curentul Is prin sarcina,
condensatorul C se descarca oscilant prin
Prof. dr. ing. Petrica Iulius
17
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Semnale si perturbatii (2)
(continuare din numarul anterior)
SEMNALE DETERMINISTE SI ALEATOARE
Dupa modul in care evolutia semnalelor
poate fi predeterminata, semnalele se cla-
sifica in semnale deterministe si in semna-
le aleatoare.
Daca comportarea unui semnal poate fi
predeterminata la orice moment de timp
t, semnalul este determinist. Evolutia sem-
nalelor deterministe poate fi descrisa prin-
tr-o relatie analitica, ca in cazul miscarii
cinematice simple, miscarea unui satelit
pe orbita, descarcarea unui condensator
peste un rezistor, temperatura unui corp
controlat printr-un regulator automat etc.
La procesele deterministe, care emit
semnale deterministe, se evidentiaza fap-
tul ca la excecutarea mai multor experi-
mente, in aceleasi conditii date, semnalul
F(t) se reproduce in cadrul oricarui experi-
ment, bineinteles in limitele erorii de ma-
surare.
Semnalele deterministe se clasifica in
SEMNALE PERIODICE
semnale periodice si neperiodice. Cele
Un semnal armonic este exprimat sub
periodice se impart in semnale armonice
forma:
(sinusoidale sau cosinusoidale) si in semna-
le poriodice oarecare. Cele neperiodice se
clasifica in semnale cuaziperiodice si tran-
zitorii (singulare).
unde:
18
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
iar daca faza este luata ca variabila in-
corespunzatoare armonicii de ordinal k.
dependeta:
se poate scrie
Semnalele periodice se pot reprezenta fo-
losind modulul Mk si frecventa
prin functia spectru Fourier F(ν), in care
In cazul in care functia f(x) nu se anu-
faza φk este deocamdata neglijata.
leaza la x = 0 si t = 0,
Pentru semnalul armonic
unde φ este faza initiala.
Functiile armonice exprimate prin cosi-
nus nu difera de cele exprimate prin sinus
decat prin alegerea fazei initiale φ.
Mentionam ca semnalele periodice sunt
caracterizate prin amplitudinea A si frec-
venta ν0 exprimata in Hz. Un semnal peri-
odic oarecare f(t) satisface conditia:
unde: T este perioada semnalului
(fig.1,c) si in conformitate cu analiza Fo-
iar pentru semnalul periodic oarecare:
urier, f(t) se poate exprima printr-o serie
Fourier.
Se observa ca functia spectru este discreta,
ca semnalele armonice prezinta o singura
linie spectrala, iar cele periodice oarecare,
o infinitate de linii spectrale echidistante.
unde:
Distanta dintre doua linii spectrale expri-
- este frecventa funda-
ma finetea spectrului si cantitativ este ca-
mentala (pt. k=1);
racterizata prin rezolutia spectrului:
- este modulul,
adica rezolutia unui spectru produs de un
iar faza
semnal periodic oarecare este egala cu
frecventa fundamentala ν1.
19
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Functia
se defineste
astfel:
iar:
Prof. univ. dr. ing. Garlasu Stefan
Incalzirea inductiva
La baza acestui procedeu sta efectul
Incalzirea inductiva se bazeaza pe
de transformator, adica: "daca se pla-
efectul termic al curentilor turbionari
seaza un material electroconductiv de
care se induc in medii conductoare si-
incalzit ("secundarul") in campul mag-
tuate in camp magnetic variabil. Un pa-
netic produs de un curent alternativ I1
rametru foarte important il constituie
intr-o bobina ("primarul") in masa ma-
frecventa campului inductor. Frecventa
terialului se induc curenti turbionari I2
determina adancimea zonei de actiu-
circuland in planul sectiunii transver-
ne (patrundere) a curentilor turbionari
sale a bobinei si producand un camp
care poate fi doar superficiala sau pe
magnetic de sens opus celui inductiv".
toata masa corpului de incalzit.
Masa materialului este incalzita (total
Instalatiile inductive de incalzire se
sau partial,in functie de frecventa cu-
pot clasifica in functie de frecventa,
rentului inductiv si unii parametrii ai
putere,utilizare, pe criterii constructi-
materialului) prin efect termic de catre
ve sau tehnologice etc. Instalatiile care
curentii turbionari indusi.
ralizeaza acest proces pe baza de frec-
venta se pot clasifica in:
• instalatii de frecventa joasa
(50 Hz sau multipli)
• instalatie de frecventa medie
(500 Hz - 10kHz)
• instalatie de frecventa inalta
(peste 200 kHz)
20
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
La frecvente inalte zona este de su-
prafata, iar la frecvente joase zona cu-
prinde intreaga masa. Avantajele incal-
zirii inductive sunt destule pentru a fi
folosita in domenii ca:
• calirea superficiala
• topirea metalelor
• se obtin metale cu puritate ridicata
in functie de punctul de topire a fiecaru-
ia
1 - piesa metalica, 2 - curent inductiv,
• eliminarea impuritatilor in unele
3 - curent turbionar indus, I1 - curent indus,
zone prin incalzire inductiva selectiva
I2 - curent turbionar indus
si succesiva
• imbinarea prin incalzire locala a di-
feritelor conducte - metalul este adus
la temperatura de inmuiere doar in
zona in care trebuie sudate diferitele
componente
Schematic, in modul cel mai simplu,
un mod de incalzire inductiva se prezin-
ta in figurile alaturate.
d1 - diametrul corpului de incalzit,
Adrian Geana
h - adancimea de patrundere in functie de frec-
Infoelectronica
venta a curenti turbionari (campului variabil),
I1 - solenoidul care genereaza campul magnetic
adriangeana@gmail.com
variabil, curent inductiv
21
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Competenta si performanta infomationala in organizarea
functionala a creierului uman (continuare)
Nu
incape
Deci cu cat cineva poate sa abordeze
nici o indoiala
o gama mai mare de situatii problemati-
ca din punct de
ce cu o probabilitate nenula de succes,
vedere functio-
cu atat creierul sau dispune de o com-
nal, calculatorul
petenta de nivel mai ridicat si invers.
este un analog
Aceasta capacitate o putem exprima
al creierului, el efectuand, in principiu,
in forma raportului:
acelasi gen de operatii logice in raport
C=∑yk/∑xk, unde ∑xk represinta mul-
cu informatia introdusa din afara ca si
timea claselor posibile de situatii pro-
creierul. Si nici un specialist in stiinta
blematice, iar ∑yk - multimea claselor
computerelor si a inteligentei artifici-
de raspunsuri adaptive.
ale nu poate nega faptul ca obiectul
permanent si cel mai inalt spre care se
tinteste in acest domeniu este reprodu-
Infoelectronica
Constantin Arseni
cerea, pe cat posibil, a intregii game
Inteligenta Artificiala si Robotica
de operatii si procese informatioale pe
de Mihai Draganescu
care le efectueaza creierul uman.
infoelectronica@gmail.com
Localizare GPS
Serviciul GPS (Global Positioning
System) / GPRS (General Packet Radio
Service) ofera posibilitatea localizarii si
transmiterea anumitor date (date care
sunt stabilite de catre utilizator) prin
sistemul GSM instalat pe autovehicolul
de control, unui centru de dispecerat.
Poate nu este stiut si in acest caz vrem
optimizeze exploatarea acestora sau sa
sa facem cunoscuta aparitia serviciului
cunoasca permanent pozitia acestora.
AutoDiscovery (Localizarea flotelor prin
Serviciul consta in furnizarea catre cli-
GPS/GPRS). Acest serviciu este destinat
ent a datelor privind pozitia unui au-
celor care au autovehicole si doresc sa
tovehicul, viteza, traseul parcurs zilnic
22
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
precum si date statistice privind viteza
g) costuri mai mici cu combustibilul
si kilometrii parcursi. Avantajele imple-
si cu mentenanta
mentarii serviciului Autodiscovery:
h) rapoartele generate inlocuiesc
foile de parcurs. Echipamentul ce se
a) siguranta si securitatea masinii
insataleaza pe autovehicul consta din
(recuperare rapida in caz de furt)
receptor GPS si instalatie GSM de trans-
mitere a datelor la server.
b) cunoasterea pozitiei masinii in ori-
ce moment
Ing. Mihai Botos
c) schimbarea comportamentului so-
RC Team sursa:Externa
ferilor
office@rcteam.ro
d) eficienta in utilizarea masinilor
e) regularitatea rutelor si stabilirea
unor standarde
f) monitorizarea masinilor duce la
reducerea vitezei > reducerea riscului
de accident > reduceri ale primelor de
asigurare
Amplificator RF 15 Watt FM Broadcast Amplifier
Montajul electronic al unui ampli-
Poate trebuie precizat ca tranzisto-
ficator RF care utilizeaza tranzistorul
rul 2SC2539 este de putere, tip NPN,
2SC2539 este prezentata in figura de
EPITAXIAL PLANAR, marca MITSUBISHI
mai jos. Un montaj de o asemenea sim-
ELECTRIC. Datele constructive ale bobi-
plitate nu credem ca necesita descriere.
nelor sunt trecute sub desen (nr.spire,
Componenta principala, de altfel singu-
diametrul conductorului, tipul).
ra activa, este tranzistorul, 2SC2539 a
carei prezentare schematica si princi-
pale date electrice le regasiti in tabelul
Infoelectronica
si figura alaturata de mai jos.
infoelectronica@gmail.com
23
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Montajul electronic al unui amplificator RF
Date electrice tranzistor
Prezentare schematica tranzistor
24
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Detector de gaz natural
In numarul trecut am prezentat un
sirea din atelierul de productie... Montajul
detector de gas unde in mare am redat
prezentat de noi este foarte simplu.
si functionarea. Scurgerile de gaz fiind o
Traductorul (TGS812) la sezizarea ga-
problema greu de rezolvat si cu consecinte
zului i-si modifica parametrii ducand la ac-
foarte neplacute, ne-am decis sa punem la
tionarea tiristorului (C206A) care comanda
dispozitie inclusiv montaje care pot fi rea-
poarta SAU-NU (1/4 407). Respectiva poar-
lizate de electronistul ce nu detine tehno-
ta comanda oscilatorul realizat cu integra-
logii de integrare sau realizarea de cablaje
tul 555 si R1; R2; C1. Din semireglabilul R5
pentru SMD.
se regleaza pragul de lucru al lui SP1.
Preferabil este sa se dispuna de suma
minima pentru achizitionarea unui detec-
Infoelectronica
tor, omologat si verificat metrologic la ie-
infoelectronica@gmail.com
25
Info Electronica 2
www.infoelectronica.ro
Controlul miscarii
Generalitati:
de pozitie, pana la gandire si constiinta,
Conducerea automata, denumita ge-
tot ce se petrece in natura, reprezinta
neric Controlul Miscarii, cuprinde toate
diferite manifestari ale materiei in per-
tehnologiile legate de miscarea obiecte-
manenta miscare si dezvoltare. Miscarea
lor. Ea acopera toate sistemele de mis-
materiei are caracter absolut.
care, incepand de la sistemele miniatura
Miscarea materiei comporta mai mul-
cu actuatori de micro marimi din cipuri
te aspecte sau forme: mecanica, chimi-
de siliciu, pana la enormele sisteme pe
ca, biologica, psihica, sociala, econo-
care le formeaza platformele spatiale.
mica etc. Unele dintre aceste forme de
Dar in prezent centrul controlului mis-
miscare ale materiei sunt mai complexe
carii il constituie sistemele bazate pe
decat altele. Cea mai simpla miscare
tehnologia cu actuatori (dispozitive de
si mai usor perceptibila este miscarea
executie) electrici, cum sunt servomo-
mecanica adica schimbarea de pozitia a
toarele de curent continuu sau alterna-
materiei. Dar celelalte forme demiscare
tiv. Controlul manipulatorilor robotici
includ in mod necesar si miscarea me-
este astfel inclus in controlul miscarii,
canica.
intrucat cea mai mare parte a acestor
manipulatori sunt actionati de servo-
O anumita cantitate de materie con-
motoare electrice, la care obiectivul fi-
stituie un corp sau un sistem material.
nal este conducerea miscarii.
Miscarile sistemelor materiale se desfa-
soara in spatiu si timp. Spatiul este pro-
prietatea pe care o imprima corpurile
Miscarea:
materiale de a avea trei dimensiuni, ma-
Intreaga lume organica, de la atom la
teria fiind localizata in spatiul euclidian
stea, de la celula la om, este o realitate
cu trei dimensiuni. Spatiul este conside-
obiectiva, independenta de constiinta
rat omogen, izotrop, absolut si indepen-
oamenilor, reprezinta un totunitar, avand
dent de materie. Timpul exprima succe-
la baza materia. Modul de existenta al
siunea sau simultaneitatea desfasurarii
materiei, proprietatea sa fundamenta-
evenimentelor, durata si dezvoltarea lor.
la, este miscarea, care in esenta este o
Astfel timpul este conceput continuu,
forma de manifestare a materiei. Toate
omogen, izotrop si ireversibil.
fenomenele, toate procesele de trans-
formare din univers, de la simpla depla-
sare geometrica, care este o modificare
Prof. univ. dr. ing. Garlasu Stefan
26
